Institutul de Tehnologie din California a dat publicității un studiu la care lucrează în prezent și care vine cu o teorie total nouă despre cauzele autismului și chiar cu o posibilă rezolvare a acestuia.
Se pare că s-a descoperit o diferență majoră între copiii sănătoși și cei afectați de autism. Iar aceasta vine chiar din bacteriile prezente în intestine. Și acestea nu doar că sunt diferite, ci ele ar putea fi cauza pentru care copiii dezvoltă autism.
Stresul se știe că este principala cauză a disfuncționalităților la nivel bacteriologic în intestine. S-a descoperit faptul că există un impact semnificativ mai mare a acestor disfuncționalități la copiii cu autism care în general suferă de probleme la burtică (90%). Cum mare parte din acestea se tratează cu probiotice, cercetătorii au studiat impactul acestora pe șoareci cu autism, iar rezultatele sunt remarcabile.
Cum pot totuși bacteriile intestinale să influențeze comportamentul? În studiile făcute pe șoareci “autiști”, s-a găsit în sânge de 4 ori mai multă 4EPS, o moleculă dezvoltată de bacteriile intestinale. Puii de șoarece sănătoși cărora li s-a injectat cantități mai mari din această moleculă au început să aibă simptome similare cu ale celor bolnavi. De subliniat faptul că prezența în cantități mai mari a moleculei 4EPS este identificată și la copiii cu autism.
Cercetătorii au administrat apoi puilor de șoarece probioticul B.fragilis, iar rezultatele au fost halucinante. Nu numai că nivelul de 4EPS din sânge s-a normalizat, dar comportamentul puilor a devenit unul normal, la fel ca al celor sănătoși.
La aproape 60 de ani de la descoperirea autismului, ONU a identificat circa 70 de milioane de cazuri. În prezent boala se tratează numai prin acțiuni comportamentale și schimbarea mediului de viață. Dacă studiul pe copii se va dovedi un succes, este posibil ca noile tratamente să fie bazate pe probiotice.
Dacă stresul acționează asupra bacteriilor intestinale și disfuncționalitățile acestora influențează evoluția copiilor, atunci studiul și rezultatele lui vor fi primele cu un impact major asupra acestei boli pentru care deocamdată nu există răspunsuri.
[fblikebox id=568]
