Bine ca mai invie cate cineva  :)

62

 

În timpul iernilor reci, broasca de lemn din Alaska devine o broască-în formă de bloc de gheaţă.I se opreşte respiraţia, iar inima înceteaza să mai bată. Când vine primăvara se dezgheaţă şi revine la normal

Broastele sunt animale extraordinare. In ciuda aspectului fragil, poseda o serie de calitati care le ofera posibilitatea de a trai in orice tip de climat. De la Cercul Polar pana la Ecuator, broastele pot fi intalnite oriunde.
Majoritatea speciilor de broaste (amfibieni) intra intr-o forma de hibernare, insa exista si unele specii, cum ar fi broasca de padure care pur si simplu ingheata.
Hibernarea – Se produce atat la speciile de apa, cat si la cele de uscat.
Hibernarea subacvatica: fiind animale cu sange-rece, temperatura ambientala influenteaza functiile organismului. Cand temperatura scade sub un anumit nivel, broastele renunta la a se mai hrani si incep sa isi domoleasca metabolismul. Broastele nu se ingroapa in namol asa cum se credea, ci stau la suprafata acestuia sau doar partial scufundate. Lacurile, baltile mai adanci, care ingheata doar la suprafata sunt locurile ideale de hibernat. Broastele de apa au nevoie sa hiberneze in mediul acvatic, deoarece doar asa pot respira (au capacitatea de a respira prin piele).
Hibernarea terestra: este specifica broastelor de uscat cum ar fi broasca raioasa. Aceasta se retrage toamna in sol, intr-un spatiu numit hibernaculum. Distanta la care se ingroapa este peste limita de inghet a solului. In acest fel broastele reusesc sa se fereasca de inghet. Si in cazul lor, organismul isi incetineste functiile.
Inghetul
Este o abilitate extraordinara a catorva specii de broaste, dintre care cea mai cunoscuta este broasca de padure (Rana sylvatica). Aceasta broasca se ascunde sub frunzaris si in orificii din sol, putin adanci. Peste iarna ea va ingheta, transformandu-se intr-un cub de gheata in forma de amfibian.
O cascada de reactii se petrec la primele semne de frig. Mai intai sunt eliberate niste proteine, specifice doar broastelor, care au rolul de a directiona inghetul spre sange. Torentul sangvin constituie un spatiu suficient de vast cat sa permita cresterea in volum data de apa inghetata. Daca cristalizarea s-ar produce in interiorul celulelor, cristalele de gheata ascutite ar perfora peretele celular si ar distruge celulele; fenomen care se petrece de fapt in cazul degeraturilor la om si alte mamifere.
Prin urmare, la broasca cristalizarea se initiaza in vasele sangvine situate in tegument. Odata cu formarea primelor cristale de gheata, alte reactii sunt declansate in organism. Ficatul, care pana acum a stocat glucidele sub forma de glicogen, il transforma pe acesta in glucoza, pe care o devrseaza in sange. Desi procesul de inghetare a fost pornit, inima inca pompeaza, din ce in ce mai lent pe masura ce cristalizarea se propaga.  Glucoza este transportata de sange spre toate celule organimsului, unde este depozitata. La acest moment, broasca are in sange de 100 de ori mai multa glucoza decat o persoana obisnuita.
Glucoza actioneaza precum antigelul:previne formarea cirstalelor de gheata in celule. La protejarea celulelor mai contribuie un alt fenomen asociat inghetului care este initiat in sange. In momentul in care in sange se formeaza cristalele de gheata, diferenta de presiune face ca apa din celule sa fie atrasa in torentul sangvin. Astfel celulele se deshidrateaza, fapt care le salveaza viata, nemaiavand ce sa inghete. Inghetul se cantoneaza si in cavitatile naturale ale corpului, cum ar fi stomac sau vezica urinara, care ofera suficent spatiu pentru expansiunea apei inghetate.
Asa se face ca 70% din organismul broastei ingheata, insa celulele organelor vitale reusesc sa ramana intacte. Cu toate acestea daca temperaturile de afara scad foarte mult, iar broasca nu a reusit sa se adaposteasca optim, inghetul poate cuprinde intreg organismul, iar amfibianul va muri.
Pentru ca toate reactiile sa se produca la timp, este necesar ca temperatura ambientala sa scada lent. La scaderi bruste de temperatura, organismul broastei nu va fi capabil sa se adapteze noii conditii si va fi infrant de inghet.
Primavara, cand se incalzeste afara, se produce dezghetul. Apa revine in forma lichida, celulele se rehidrateaza, iar functiile organismului se reiau lent. Broasca are sansa sa se impercheze din nou si sa inceapa un nou ciclu din viata ei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here