O eclipsă totală de Lună va avea loc în noaptea de duminică (20 ianuarie) spre luni (21 ianuarie). În timpul fenomenului, satelitul natural va avea o culoare roşiatică, de aici provenind şi denumirea populară de „Lună sângerie”.
Eclipsa de Lună se poate produce doar în timpul fazei de Lună plină. Având în vedere că Luna plină din ianuarie va avea cea mai mare dimensiune din 2019, NASA a descris evenimentul ca fiind o „super” Lună. Conform Space, termenul a fost utilizat în ultimii zeci de ani şi a devenit popular mai ales după cele trei fenomene de Super Lună de la sfârşitul lui 2018.
Pe teritoriul României, eclipsa totală de Lună începe pe 21 ianuarie, de la ora 04:36, moment marcat de intrarea Lunii în penumbra Pământului. La ora 05:34 vor începe să fie vizibile schimbări ale discului Lunii. La această oră, Luna se va afla în vest, la 20° înălţime faţă de orizont. Conform Observatorului Astronomic Amiral „Vasile Urseanu”, cel mai spectaculos moment al fenomenului va avea loc în faza de totalitate ce începe la ora 06:41. Maximul va fi atins la ora 07:12 şi se va încheia la 07:43.
Fenomenul, vizibil pe întregul teritoriu al ţării noastre, se va încheia în jurul orei 8, când discul Lunii va începe să iasă din umbra Pământului.
„Există aproximativ o eclipsă totală de Lună în fiecare an”, a declarat Walter Freeman, fizician din cadrul Universităţii Syracusa. El a adăugat că eclipsele de Lună nu au loc atât de des deoarece orbita Lunii este uşor înclinată, aşadar, „de obicei când Luna este plină, umbra Pământului trece fie puţin mai sus sau mai jos de satelitul natural”. De aceea, majoritatea lunilor din an nu au o eclipsă de Lună. Super-Luna Sângerie din 21 ianuarie va avea loc în această perioadă deoarece Luna va trece prin partea superioară a umbrei Pământului.
De ce este eclipsa totală de Lună denumită Lună Sângerie?
Numele “Lună sângerie” este dat tuturor eclipselor lunare totale, având în vedere culoarea – un roşu portocaliu – pe care o căpătă satelitul natural al Terrei în momentul în care trece prin umbra Pământului.
Nuanţa roşiatică este rezultatul împrăştierii şi refractării luminii solare prin atmosfera terestră pe măsură ce Luna trece prin umbra Pământului în timpul unei eclipse totale de Lună.
De ce se îngrozeau oamenii, în trecut, atunci când Luna îşi schimba culoarea ?
Potrivit unei legende, Christofor Columb ştia că va avea loc o eclipsă de lună pe 29 februarie 1504 şi a utilizat acest fenomen ca avantaj. Columb şi echipa sa erau captivi pe o insulă, cunoscută în prezent cu denumirea de Jamaica.
În acea perioadă, triburile indigene nu erau atât de generoase, iar la scurt timp foametea a cuprins întregul echipaj, notează Fox News. În timp ce citea almanahul lui Johannes, Muller von Konigsberg a descoperit ca va avea loc o eclipsă de Lună.
Aşadar, Columb le-a spus membrilor tribului Arawak că Dumnezeu este furios pe faptul că ascund mâncarea de invadatori. El a mai adăugat că furia sa va face Luna să dispară sau să se „înroşească” în trei zile. Atunci când a apărut „luna sângerie”, membri tribului Arawak au fost îngroziţi şi au fost de acord să îi dea lui Columb şi echipei sale orice aveau nevoie. În mod normal, lumina Soarelui conferă culoarea obişnuită a Lunii, însă în timpul eclipselor, Pământul se mişcă între Soare şi Lună şi blochează o parte din lumină.
„Există mai multe momente în istorie, unele dintre ele ficţionale, în care oamenii au profitat de predicţiile eclipsei de Lună”, a declarat Duane Hamacher, astronom din cadrul Universităţii Monash din Australia. Unele populaţii indigene din Australia asociază culoarea roşie cu „răul”, „sângele” sau „focul”, susţine Hamacher.
Pentru aborigeni, „luna roşie era considerată acoperită de sânge ce se ridică din morţi”, a declarat Hamacher. Mesopotamienii considerau eclipsa de Lună ca fiind atacată de şapte demoni, iar incaşii considerau că în acel moment Luna era atacată de un jaguar. Pentru a apăra Luna, inaşii făceau mult zgomot şi chiar îşi băteau câinii pentru a-i face să urle.